23 februarie 2014

Cabana Barcaciu- Vf. Scara, 15-16 feb 2014

[Autor: Alin]
[Foto: Luci S]

Ziua 1: Cabana Poiana Neamtului – Cabana Barcaciu – Platoul Scarisoarei – Cabana Barcaciu

In formula Luci, Radu, Cristi, Yoyo si subsemnatul am ajuns sambata dimineata la Cabana Poiana Neamtului, la 14 km de orasul Avrig, altitudine 706 m.

Repere geografice

Dupa ce luam micul dejun langa masina si ne echipam, pornim pe traseul cruce rosie . Prima parte, pe drumul forestier, ne luptam cu noroaiele, dar dupa ce intram in padure traseul devine decent. Padurea impresioneaza prin senzatia de spatiu larg, iar urcarea pe serpentine nu ridica dificultati. Din cand in cand, putina zapada, nesemnificativa, dar in apropiere de Cabana Barcaciu (1550 m) stratul incepe sa fie mai mare.  

La Barcaciu e cald si soare. Cinci catelusi ciobanesti, unul mai pufos decat celalalt, ne asteapta in prag. Ajunge si nea Petre, cabanierul, pe care l-am depasit pe traseu, ajung treptat si oamenii dintr-un grup mai mare venit de la Bucuresti.



Dupa-masa, urcam pe platoul Scarisoarei. In prealabil, Luci ne-a asigurat la toti cate o pereche de coltari, asa ca nu am intampinat probleme la urcare. E de precizat ca majoritatea dintre noi (3 din 5) am purtat pentru prima data coltari.  

Sus, la peste 1900 m, ni s-a dezvaluit creasta Fagarasilor, acoperita de zapada. Era senin, aveam vizibilitate, iar eu n-am mai fost atat de aproape de creasta pe timpul iernii. Intr-o parte, ne salutau vf. Negoiu (2535 m), vf. Serbota (2331 m) si  vf. Scara (2306 m), in cealalta parte vedeam Transilvania.

Vf Negoiu, 2535m - spre stanga



Momentele acelea vor ramane imortalizate in poze, dar mai ales in mintea noastra: entuziasm, priveliste, zapada, Fagaras.

Pe Platoul Scarisoarei (1922 m )



Peisaj nocturn

Seara, noroc cu chitara de la cabana, Yoyo ne-a incantat cu cantece de munte, in jurul focului.

Atmosfera de 'seara la munte'

Ziua 2: Cabana Barcaciu – Platoul Scarisoarei – Saua Scarii – Vf. Scara – Cabana Barcaciu – Cabana Poiana Neamntului

Pentru a doua zi, target-ul a fost vf. Scara (2306 m).

Dimineata, in jur de 8:30, am urcat din nou pe platou, apoi am continuat cu Saua Scarii (2146 m), iar in cele din urma am ajuns pe vf. Scara.  Pentru prima data am calcat pe traseul de creasta (banda rosie) pe timp de iarna.   Mai intram in nori, mai ieseam, iar pe varf vantul era foarte puternic.

Urcand spre vf. Scara




Vf Scara (2306 m)


  Treptat, atmosfera a inceput sa devina din ce in ce mai curata si vizibilitatea era buna.






A fost o experienta noua, provocatoare si frumoasa.

Intorsi la Barcaciu pe la amiaza, am vazut ca zapada din jurul cabanei se topise; era o zi insorita de primavara.  Am savurat afara un ceai de plante, cum numai la cabanele de munte gasesti, apoi ciorba de cartofi a doamnei Mariana.

Doamna, mama cateilor


Cu parere de rau si la insistentele colegilor, m-am urnit si eu din loc si-am pornit spre masina.

Intr-adevar, cele mai reusite iesiri sunt cele in care iti pare rau ca se termina.

Privind inapoi